rețeta somnului perfect

recipe-for-the-perfect-sleepCa și cum problemele zilnice ale unei vieți monotone nu ar fi fost de ajuns, este adesea menționată problema arhicunoscută a insomniei. Există bineînțeles o multitudine de tratamente, aparate, medicamente si terapii care au ca scop ameliorarea sau chiar eliminarea problemelor legate de somn. Ironic, se trece cu vederea un aspect relativ important, anume faptul că sunt mai multe straturi ale ideii de somn. La primul nivel este vorba de somnul nocturn, adesea problematic și tensionat, apăsat de gândurile negre provocate de neajunsuri, probleme în relații, sănătate familie, taxe, rate, servici.

Presupunând cazul pozitiv în care s-au găsit remedii pentru asta, rămân totuși câteva întrebări banal de simple: ce anume înseamnă să dormi? Și totodată, când se poate considera un organism uman ca fiind treaz? Cât de benefic este cu adevărat să “dormi”?

Sunt persoane care spun că nu consumă niciun fel de substanțe halucinogene, pentru că vor să-și mențină mintea liberă. Și totuși, cum anume este investit acel timp în care se consideră că suntem “treji” sau lucizi? Mergem la același servici, plătim aceleași rate, aceleași taxe, avem parte de aceleași probleme, apoi mergem în pat și în final intrăm iar în starea recuperatorie a somnului de nivel 1. Atunci este momentul când se face un consens între mintea haotică și corpul persecutat de ea. Sau cel puțin asa ar trebui.

Al doilea plan al conceptului de somn îl reprezintă trezirea în somn, acea situație în care ai putea spune că ești somnambul. Te “trezești” din somnul nocturn și începi să umbli prin casă fără o direcție clară. Mai deschizi și televizorul, urmărești diverse emisiuni de “știri” sau chiar “divertisment”. Poți chiar să îi suni pe alții care sunt și ei abia treziți în somn, mai stați de vorbă, beți o cafea.

Sună poate îndrăzneț, dar în starea de somnambul se poate merge chiar și la servici, se pot citi ziare despre politicieni corupți, se pot viziona stiri despre războaie interminabile împotriva unor teroriști imaginari, se poate merge la medic pentru vaccine împotriva gripelor inexistente. Tot în somnul de după somn, se citesc reviste despre oameni cu dinții drepți și sânii ridicați, extrem de fardați și cu imaginea modificată în Photoshop, a căror viată ar trebui cumva să ne intereseze în mod special..

O ocupație des întâlnită în somnolentă este chatul online. Există multe comunități de somnambuli, se încheagă prietenii noi bazate pe poze în care ei arată total diferit fată de cum sunt în carne și oase. Poze în care se cere aprecierea celorlalți, în care vor să arate că nu dorm, că sunt independenți și au corpul de invidiat.

Se merge la cluburi cât mai des și în baruri pentru a se putea considera că se distrează și trăiesc viata la maxim, se vizionează seriale fără sens, se discută despre politică, alegeri, soluții politico-religioase care ar trebui să salveze planeta dintr-un dezastru financiar provocat din incompetentă și lăcomie. Nici vorbă de citit, meditație, reflectare interioară…

Cel mai mult timp este evident investit în rutina zilnică a mult-prea-iubitului servici. Acolo timpul este cel mai mare inamic și totodată un foarte bun aviator, deoarece zboară cu viteză uimitoare. Mereu este ceva în plus de făcut, încă o cerere, încă un drum în plus, un client suplimentar și câteva facturi neașteptate ce trebuie procesate, încă câteva telefoane urgente de dat.

La sfârșitul zilei de muncă, după orele suplimentare rareori (sau deloc) plătite, nu îți mai rămâne prea mult timp și energie decât să faci câteva cumpărături și să te lipești de messenger, facebook sau de canceroasele știri TV, unde are loc veșnica prostituție intelectuală, teatrul absurd, care te menține într-o continuă stare de tensiune și îndoctrinare transparentă. Apoi, obosit după o zi de dormit, te culci și revii la somnul recuperator, succedat mâine de o nouă rundă somnambulă.

Din fericire, nu este nevoie de toți oamenii pentru a produce schimbarea în lume. Cei care se trezesc luminează mereu suficient de tare încât să deranjeze de la somn pe cei care își trag pătura pe cap si cer liniarizarea mediocrității pentru a-și putea continua somnul în care au trăit mereu. Mai este totodată un al treilea nivel de somn. Se numește somnul cel de veci și acolo ajungem inevitabil. Știu că la vârste mai tinere pare departe acea destinație, dar într-o serie continuă de somn 1 și 2 se ajunge extrem de repede la cel de nivel 3, apoi apar întrebările: când a zburat timpul? Ce am făcut cu viata mea? Puteam oare face ceva mai mult?

Se poate spune că somnul de nivel 3 este de fapt adevărata trezire, dar de ce să așteptăm până atunci, când putem să ne creăm aici și acum lumea pe care ne-o dorim? Doar auto-sabotarea născută din îndoctrinare te poate opri să conștientizezi cât de mult poți influenta realitatea în care te afli, mai ales că oricum faci asta prin acțiunile tale zilnice, doar că de multe ori o modelezi mai mult negativ.

Putem totuși afirma cu încredere că existenta fizică este în sine un vis, ideea de realitate e doar un concept creat de noi, având momentan senzația că nu ne amintim cum este în partea non-fizică. Dar totodată vedem oameni curajoși, care au ales să trăiască conform pasiunilor, conform curajului si sincerității fată de persoana proprie. Și ei trăiesc acest somn, doar că al lor este un vis lucid si se poate spune că, trăind cu pasiune, INDIFERENT CE ÎNSEAMNĂ ASTA PENTRU FIECARE, viata devine nu doar “lucid dreaming” ci mai exact “lucid living”.

Deci, dragă visător, se pare că rețeta somnului perfect este să faci ce face majoritatea, să fii si tu un mic roboțel automatizat, într-un sistem sclavagist ce se ascunde după deget, să îți modelezi întreaga existentă doar pentru a avea privilegiul de a-ți permite niște rate pentru obiecte materiale care nu te definesc.

Somnul perfect înseamnă să dormi pe tine, fiind fermecat de tot ce te distrage de la ideea de regăsire de sine, de contemplare, luare de acțiune și scăldare în absolutul pasional al unei energii interioare perfecte.

Prietene, adâncimea somnului de nivel doi este direct proporțională cu raționalizarea continuă provenită din învățămintele dobândite într-un sistem bătrân, al cărui scop este de cele mai multe ori auto-sabotarea. Dacă iți este frică să saluți furtuna, să săruți ploaia, să îmbrățișezi durerea și ridiculizarea, să iubești din suflet viata, atunci te asigur că sforăitul tău se aude de la distante inter-galactice.

Am văzut unde duce acest somn hipnotic, este atât de evidentă destinația, încât îmi vine să te îmbrățișez puternic și să îți șoptesc: “data viitoare vom juca alte roluri, dar atunci vom fi actori lucizi, într-un rol principal.”

Nu este niciodată prea târziu să te trezești la pasiune. Este doar senzația de reținere indusă de frica de a trăi diferit fată de rutina auto-impusă prin odihna gândirii.

Somn ușor.

Următorul articol din categoria 'life': sfârșitul vieții tale

{notă autor

Dacă îți place acest articol, poți da share, tweet sau adaugă comentarii mai jos. Este posibil să-mi fi scăpat eventuale greșeli gramaticale; accept cu plăcere orice tip de feedback. Poți ajuta acest proiect și prin rubrica 'donate' din pagina 'about'.

Acest articol este disponibil și în format pdf.

9 Comments

  1. Salut Cristi!
    Cum e sa fii printre putinii oameni treji, inconjurat de somnambuli? Usor nu e, si ii inteleg destul de bine pe cei care nu doresc sa se trezeasca si sa devina brusc paria in familia lor sau in cercul lor de prieteni. Cei care o fac totusi au un motiv simplu : nu mai pot altfel. Sufletul lor ii impinge atit de tare pe calea trezirii incit devine prea neplacut si prea dureros sa-l mai ignore. Starea – normala – de trezie e inca exceptia dar totusi tot mai multi oameni se trezesc si observam cu duiosie pe cite cineva care ne aminteste de noi asa cum eram acum 10-5 (mai rar 2) ani. 
    Pe planul practic pot sa-ti spun ultima mea gaselnita cind nu-mi gaseam somnul acum citeva seri. Mi-am dat seama ca ma impiedica sa dorm o discutie interioara in contradictoriu cu o persoana careia ii facusem o concesie cu citeva ore inainte. Dupa care, ramasa singura cu gindurile mele, imi dadusem seama ca iar m-am lasat fraierita si de acolo a inceput distractia cu gindurile care se invirteau in cerc, cu frustrarea, cu supararea pe mine si pe acea persoana etc. Pina cind m-am hotarit ca, in loc sa ma gindesc degeaba, mai bine as actiona. Asa ca m-am ridicat din pat si i-am trimis un mail acelei persoane. In care am indraznit (pentru prima oara) sa-i spun ca m-am razgindit si i-am propus alta solutie care mi s-a parut echitabila pentru amindoi. Dupa care am reusit sa dorm linistita 🙂 .
    Pare simplu ca buna ziua pentru unii, dar pentru mine a fost un pas urias inainte, dupa ani intregi in care modalitatea mea principala de a-mi trata frustrarile era sa discut (degeaba) in sinea mea si sa le acumulez pina la explozie. 
    Acum citiva ani am aplicat o metoda oarecum asemanatoare legat de serviciul meu de atunci. Eram atit de preocupata de un proiect incit nu reuseam sa adorm serile. Pina cind intr-o seara m-am hotarit sa pun pe hirtie toate intrebarile, toate nelamuririle si in general tot ce nu ma lasa sa dorm legat de acel proiect. Cu acea ocazie mi-am clarificat ce aveam de facut in continuare si mi-am regasit somnul.
    Cam atit despre somn si despre trezie (cautata sau nedorita). 

    Reply
    • Este chiar placut sa fiu inconjurat de “somnambuli” (in sensul pozitiv, nu caut sa jignesc). Este placut pentru ca astfel am ocazia sa fac ceva pentru mine care imi da sentimentul ca nu traiesc degeaba si pot lucra la ceva mai important decat un job prost platit.

      Cred ca ar trebui sa luam toti cat mai des atitudine asemanatoare cu a ta, in privinta acelui email. Nu strica deloc sa putem spune NU, atunci cand suntem in postura de a se profita de noi prin diverse metode.

      Iar partea cu serviciul o inteleg perfect, este foarte tentant si hipnotic sa te poti pierde in diverse sarcini ale serviciului, care mereu par ca sunt de extrema importanta si trebuie neaparat rezolvate, sperand ca dupa aceea se vor linisti apele. Apoi apare iar altceva, si tot asa. Este ca un dans hipnotic.

      Din fericire, problema somnului nocturn se poate rezolva cel mai usor, in comparatie cu problema somnului zilnic, unde e nevoie de multa dorinta, perseverenta si flexibilitate sa realizezi ca esti intr-un vis si sa iei actiuni sa controlezi asta.

      Reply
      • Esti fenomenal!!! Felicitari pentru tot ceea ce scrii si pentru tot ceea ce exprimi !

        Reply
        • Multumex Gabi, mai urmeaza multe de zis 🙂

  2. Cum poti dormi linistit cand maine iti vine una si alta peste cap. Stresul e permanent, iar oboseala fizica nu trece peste noapte. De asta avem toti migrene si repede nici nu scapa de boala secolului nostru. 

    Reply
    • Si daca dormi nelinistit, problemele de maine vor fi mai usoare?

      Reply
    • NU exista PUR SI SIMPLU NICI O BOALA;)
       

      Reply
      • De ce le numesti probleme
        adik ma gandesc ca a merge la lucru si a avea unb proiect de facut sau asa nu este problema este un test pe care trebyue sak treci ca sa si mai linistit

        Reply
        • lipsa comment 🙂 nush ce a fost:) e puterea suprematiei de scop ca scopt  cristi Live younh Viata Vesnica:)
           

comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

2 + seven =