scopul vieții

the-purpose-of-lifeDe-a lungul anilor am tot auzit această expresie și am observat mulți oameni care ar fi interesați să afle unul din cele mai mari mistere și anume: care este scopul vieții?

Trebuie să recunosc că m-a intrigat și pe mine o lungă perioadă de timp această idee. După ce am devorat mai multe teorii în acest domeniu, am amestecat totul cu păreri personale și a rezultat o ecuație matematică cât se poate de evidentă.

Crezi că scopul tău pe Pământ este să muncești 8 ore pe zi, să plătești taxe și să îți iei un concediu anual prea scurt? Sau ai putea spune că scopul tău este să îți cumperi un apartament și să faci copii, apoi ești liniștit pentru că ți-ai făcut datoria onorabil. Și care e scopul lor pe Pământ? Să își cumpere o casă și să facă alți copii? Și care e scopul copiilor lor? Să își cumpere o casă și să facă alți copii? Deci scopul nostru este procrearea? Și care este scopul procreării?

În lipsă de direcție ne ascundem în spatele faptului că trebuie să ducem familia mai departe, tradiția, valorile morale. Că trebuie să facem totul “ca la carte”, ca ăsta este șirul normal al vieții. Dar care e scopul? Care este teoria clasică? Totul a fost creat dintr-o explozie și de acolo a rezultat un Univers mort, în afară de planeta noastră care e bine mersi, perfect creată și gândită și un nene care e în ceruri ne-a trimis aici cu un scop exact. Să facem ce anume? Da, există scopuri pentru planeta noastră, pentru a prospera, există sacrificii umane pentru a ajuta acest lucru. Dar tot nu reprezintă scopul vieții.

Am auzit mai demult o teorie fantastică despre scopul vieții și anume: „dumnezeu ne-a trimis pe Pământ pentru a avea parte de tentații și dacă ne abținem de la ele, vom merita locul în Rai, dacă nu, vom arde în Iad pe vecie.” Acela a fost un moment în care mi-am dat seama de patetismul unor aspecte religioase și m-am descotorosit ca de râie de astfel de învățături.

Imaginează-ți mulți copii care se joacă într-un spațiu special amenajat, cu topogane, balansoare, mașinuțe, jucării. Care este scopul lor în acea joacă? Noi suntem acei copii iar spațiul de joacă este acum planeta Pământ.

Absolut nimic din tot ce faci nu reprezintă un scop al vieții, ci doar o experiență pe care ai ales să o ai aici pe Pământ înainte de a te reîntoarce în formă spirituală, unde nu poți experimenta tot ce simți în formă fizică. Crezi ca are importanță școala pe care o faci? Salariul pe care îl ai? Casa care ți-o cumperi? Copii care-i faci? Oprește-te un pic și analizează la rece, nu doar din punctul de vedere al automatismului social care dictează anumiți factori de continuitate robotică.

Drop files to upload

Ne naștem, trăim, murim, ne reîncarnăm, iar trăim, iar murim. Și care e scopul? Scopul este simplu și clar: viața este un simplu joc. Atât. După ce vom muri, se va trage cortina și noi – actorii de pe scenă ne vom ridica, ne vom îmbrățișa și vom alege să experimentăm alte aspecte ale vieții pe Pământ, sau chiar alte planete. Crezi că dumnezeu te-a pus aici cu un scop? Ce-ar fi dacă ți-aș spune că, deși dumnezeu există, tu faci parte din el și TU ai decis să vii pe Pământ și ai ales corpul în care te afli acum? Ți-ai creat o schiță a viitoarei tale experiențe pe Pământ, dar ai libera alegere de a schimba acest fapt oricând.

Cum văd eu scopul vieții pe Pământ?
Văd totul ca pe o experiență pe care o alegem din forma spirituală pentru a trăi diverse stări pe care numai în formă fizică le putem simți. Văd totul ca o simplă joacă a îngerilor, adică a noastră. Scopul vieții pe Pământ este acela de a experimenta iubirea, dragostea, suferința, de a crea experiențe umane.

Scopul este acela de a trăi cu pasiune, de a-ți urma visurile, de a avea încredere în tine, de a ignora miliardele de oameni care în vecii vecilor te vor descuraja pentru că nu vor ca tu să faci ceea ce lor le-a fost teamă să încerce.

Scopul vieții este să fim copii jucăuși și puțini nebuni, să savurăm absolut fiecare secundă aici, să creăm experiențe cât mai utile, să iubim sincer și cu pasiune, să avem în permanență acel nivel de energie care ne face să simțim că trăim. Apoi, după ce Mama ne va chema acasă, vom alege să revenim sub altă formă și să o luăm de la capăt.

Ce rămâne de făcut?
Trăiește, iubește, suferă, menține sufletul de copil, experimentează, nu te descuraja, îmbrățișează miracolul vieții chiar și atunci când suferi cel mai mult. Nu te lăsa furat de mirajul robotizării din societate și nu deveni dependent de acordul altora. Alege-ți unul sau mai multe visuri și începe o călătorie spre a le împlini. Nu rezultatul contează, cât drumul până acolo.

Ai încredere în tine pentru că faci parte din aceeași esență divină care ne leagă pe toți. Nu-ți înfrâna plăcerile, pentru că în final nimeni nu te va pedepsi pentru că te-ai lăsat pradă lor. Nu ești acest corp în care te afli, ci mult mai mult. Ai ales să vii aici, dar dacă îți înfrânezi toate visurile și te lași descurajat, nu vei avea parte de o experiență deosebită în acest minunat teren de joacă.

Tu ce părere ai? Care este scopul vieții pe Pământ?

Următorul articol din categoria 'life': acum am învățat

Drop files to upload

{notă autor

Dacă îți place acest articol, poți da share, tweet sau adaugă comentarii mai jos. Este posibil să-mi fi scăpat eventuale greșeli gramaticale; accept cu plăcere orice tip de feedback. Poți ajuta acest proiect și prin rubrica 'donate' din pagina 'about'.

Acest articol este disponibil și în format pdf.

57 Comments

  1. Cum am mai spus nu prea am tim nici pentru mine;viata e breve merita sa o traim :;stiu;;;;dar si munca trebui sa ne-o facem.

    Reply
    • Pai sa facem in asa fel incat sa imbinam utilul cu placutul 😀

      Reply
  2. Scopul vietii este acela de a trai-o. Oricum, in orice fel si in fiece secunda pe masura posibilitatilor fiecaruia. Posibilitati materiale, rationale, inter-umane samd.
    Orice ar face acest individ pe pamant, sunt sigur ca atunci cand isi va fi trait viata, iar scopul se va fi apropiat de final, fericirea este cea care cu adevarat se transmite mai departe urmasilor nostri. Iar ei transmit urmasilor urmasilor nostri.
    Amin.

    Reply
    • Amin to that! Live well and prosper 😀

      Reply
  3.       Simplist mod de a privi lucrurile. Esti singur pe aceasta planeta,nu ai si alte scopuri in viata ? Dar cei care nu pot face copii, apartamente …..ce fac,ce sa faca ? Este foarte bine ca ai preocupari de genul asta ,dar nu doar cu atat facem fbw .
             O zi buna!

    Reply
    • Pai face fiecare cat poate, nu cred ca o lume mi buna se poate realiza peste noapte.
      Iar cei care nu pot face copii si nu isi pot lua apartamente intra in aceeasi idee pe care am expus-o, adica nu asta este scopul vietii, doar sa facem copii si sa avem apartament.

      Reply
  4. Scopul vietii …depinde de ceea ce isi doreste fiecare om in parte … pt mine de exemplu … sa iubesc sa ma simt iubita, sa ma bucur de fiecare clipa care imi aduce zambetul pe fata , sa fac ceea ce ma face fericita chiar daca unora li se pare imoral sau exagera, sau ca nu ar fi momentul potrivit. Sa  traiesc clipa, sa pot face exact ce simt,sa nu imi fie ingradita nici o dorinta, sa pot sa plang, sa rad …

    Reply
    • Suna foarte bine acest scop al vietii 🙂 Iti urez o experienta cat mai minunata 😉

      Reply
  5. Care e scopul vietii?  Sa simtim tot ce traim. Ca e bine, ca e rau,  SA SIMTIM cu intensitate ceea ce traim.

    Reply
    • Realitatea exterioara este o iluzie. Singurul lucru real este reprezentat de experienta noastra in raport cu realitatea exterioara. 😀

      Reply
  6. viata e o goana in cautarea fericirii…nu stiu lucrul asta ,ci il simt….nu am depistat exact care sunt “punctele” pe care trebuie sa le ating pentru a ma declara fericita…dar progresez  in directia aceasta…Pana ma voi lamuri eu care sunt lucrurile de care depinde fericirea mea…imi dedic timpul si energia pentru a-i face pe cei din jurul meu fericiti….pentru ca sentimentul de a-l face pe cel de langa tine fericit il cunosc….scopul vietii este de a te testa….de a-ti testa puterea  de a lupta pentru a-ti indeplini simplele indatoriri de pamantean…si mai mult de atat…pentru a-ti indeplini visele,indiferent de natura lor…adik de a atinge fericirea…nu?:-??

    Reply
    • Pai din ce am inteles eu, fericirea este o stare interioara, ce se poate declansa la comanda noastra. Putem alege sa fim fericiti oricand, din orice, dar este intr-adevar greu sa facem asta cand avem o influenta exterioara neplacuta. Dar tot in noi este fericirea 😉

      Reply
  7. De ceva timp ma tot intrebam si eu care este sensul vietii mele si al celorlalti, in general- asa ca, articolul tau este mai mult decat binevenit! Nu exista doar un scop in viata, ci mai multe lucruri importante pentru noi pe care ni le dorim cu mai multa ardoare decat pe celelalte. Majoritatea raspund la intrebarea “Care este scopul vietii tale?” printr-o enumerare de dorinte si de stari prin care vor sa treaca. Este normal si uzual sa ne dorim o familie, cariera,stabilitate financiara sibunuri materiale. Si eu si oricine altcineva vrem toate acestea. Pentru mine, insa, scopul cu cea mai mare miza este sa gasesc un echilibru (interior, mai ales) in ceea ce fac, sa am sentimentul ca inteleg de ce ma aflu aici si acum si ce pot face din pozitia in care ma aflu,vocatia mea. Apoi, ar fi dorinta de acumula si a darui cat mai mult (si nu ma refer numai la a darui bunuri materiale, ci si la a darui din timpul meu cuiva drag sau cuiva care are nevoie, a darui cunostintele dobandite, iubire si armonie). Este minunat sa vezi un om care ofera celorlalti o parte din ce este el ca om. Toti admiram marii actori, profesionistii si toti avem cel putin un profesor care ne-a marcat existenta si ne-a fost model. Cu siguranta toti acestia nu s-au gandit ca scopul vietii lor ar fi sa ne faca pe noi oameni mai buni, important este ca noi simtim asta. Putem avea liste intregi cu dorinte, cred ca realmente important este sa intelegi ce inseamna viata, ce poti aduce tu bun in existenta ta si a celorlalti. Si…nu Guess who, ci Guess what?: chiar ne-am nascut in locul potrivit! Mai ramane doar sa ne gasim un scop!

    Reply
    • Eu nici nu am luat in considerare acele versuri din cantecul ce spune ca ne-am nascut in locul nepotrivit.
      Si echilibrul acela interior de care vorbesti este probabil unul din cele mai importante lucruri pe care le-am putea realiza, pentru ca actioneaza ca un motor care pune in miscare orice alte actiuni alegem sa facem din acel punct.

      Reply
  8. Ce sa zic,in mare camai dreptate.Idea de baza este ca ar trebui sa ne gasim ceva,fiecare sa-si gaseasca dupa caracterul si putinta sa ce-i face placere.N-am atatea argumente sa te contrazic pentru ca in mare sunt de acord cu tine.”Scopul scuza mijlacele”,asa ca fiecare trebuie sa-si gaseasca mudul lui de asi satisface dorintele si tot de el depinde ce poate realiza pentru a se simti implinit.
    Frumos,chiar mia placut.

    Reply
    • Asta s-ar putea rezuma oarecum la termenul de: “pasiune”. Sa gasim ceva care ne pasioneaza si sa ne cufundam acolo.

      Reply
  9. Un sfat pentru toti.Cand se intampla ceva rau in viata voastra,nu spuneti ca ati avut ghinion.Privit cu optimism,ati avut noroc pentru ca se putea mai rau. Incercati sa priviti astfel si totul vi se va parea mult mai bine,in plus gandirea negativa atrage dupa ea tot mai multe necazuri.
    (parerea mea)Fiti mai optimisti caci viata e scurta si cel mai bine e s-o traiti din plin.

    Reply
    • Da, este adevarat ca gandirea negativista atrage alte necazuri, asa cum ceva pozitiva atraga lucruri bune. Sau mentalitatea de victima atrage alte circumstante care sa mentina acea stare de victimizare. Si de multe ori se intampla ca un necaz sa fie de fapt un lucru bun, mascat, pe termen lung.

      Reply
  10. salut. interesant pdv. atata timp cat scopul existentei omului este consumul ( de mancare, bautura, alte chestii trebuincioase sau nu), mai are rost sa sustinem o retorica legata de acest subiect? oamenii care ar trebui sa caute un scop in viata sunt prea lenesi sa schimbe canalul la tv fara sa foloseasca telecomanda………. ce scop in viata pot avea oamenii? trebuintele primare personale satisfacute la maxim, asta e scopul existentei omului. nu mai inclina nimeni spre spiritual. pa de alta parte, e de inteles. filosofia este pentru cei grasi, ca sa citez un cunoscut autohton ganditor. daca printr-o minune ne-ar disparea darul vorbirii, nu am fi mai departe de o turma care paste si care, din cand in cand, ne mai atacam si ne mancam si intre noi.

         astept cu interes si alte articole.

    Reply
    • Consumer Mentality vs Creative Mentality 😀

      Legat de ideea disparitiei vorbitului, exista o rasa de extraterestri care sunt telepatici si nu-si mai folosesc deloc gura pentru a comunica. Tot ei sustin ca si noi suntem la origine telepatici si ca putem elibera aceasta aptitudine, in timp si cu ceva perseverenta.

      Vor veni in continuare articole.

      Reply
      • telepatia se dezvolta doar la fiinte superioare spiritual. nu crezi ca, daca la un moment dat ar putea fiecare sa comunice telepatic cu ceilalti, ar putea avea un soc? imagineaza-ti expusa rautatea omului in esenta pura, descoperita de puterea celuilalt de a-i citi gandurile. ha ha. daca omul nu s-ar suprainalta pe un piedestal construit tot de el pentru a-si arata superioritatea fata de celelalte animale si si-ar accepta conditia de muritor insignifiant, treaba ar fi mult mai simpla. esenta e alta. nimeni nu schimba lumea cu vorbe, ci doar cu fapte.ar trebui canalizata toata energia din fiecare pt a face o lume mai buna. sunt doar cativa care lasa cotidianul la o parte si gandesc mai departe. si ar trebui sustinuti. ca o a doua opinie, pot semnaliza nehotararea scriitorului intre ateism si acceptareaa Divinitatii. haide. comenteaza mai complex, nu doar 2 randuri. si eu ca si tine sunt pasionat de abstract. deci, da-i bataie, cum se spune

        Reply
      • * Nu sunt ateu dar nici nu cred in religia din carti. Aici se creeaza o confuzie, prin care daca cineva nu este de acord cu alegoria biblica, inseamna automat ca este ateu. Pentru mine Dumnezeu si biblia sunt 2 lucruri foarte diferite si paralele intre ele. Sunt foarte multe religii si fiecare are Dumnezeul lor si alte legi si reguli si oameni insemnati. Deci e cam greu de crezut ca toate sunt adevarate, sau ca a noastra e cea buna si ei se inseala.

        Deci cred in Dumnezeu, dar nu am apartenenta religioasa.

        * Telepatia de care vorbeam, este pentru fiintele superioare spiritual, asa cum suntem si noi. Nu prea mi se pare ca suntem insignifianti, ci sunt ferm convins ca suntem mult mai mult decat o adunatura de carne pe doua picioare.

        * Sunt perfect de acod ca vorbele simple nu schimba lumea, dar sunt totusi un punct de inceput si sunt pentru sustinerea celor care gandesc in afara cotidianului, pentru ca de acolo se poate porni ideea unei schimbari in bine.

        Reply
  11. stii….m-am regasit in multe lucruri scrise de tine….e greu de explicat care este scopul vietii……insa pe tot parcursul vietii trebuie sa experimentezi absolut tot de la viata asta:)…sa te lasi dus de val,sa iubesti la maxim, sa te distrezi nebuneste……….sa traiesti viata frumos,asa cum iti place tie…asta este  scopul vietii:)

    Reply
    • Experienta este reala si cea mai importanta. Bine, trebuie un pic de atentie la ideea de a experimenta chiar TOT, dar cu cat mai mult, cu atat mai bine. Suntem pe terenul de joaca si putem face totul foarte interesant si palpitant.

      Reply
      • Ai dreptate, da poate nu TOTUL….doar ceea ce iti permiti tu sa faci,citeodata ar trebui sa renuntam la limitele noastre insa asta doar citeodata:D……palpitant?suna foarte bine:)

        Reply
      • “Limitele noastre” sunt idei proprii pe care le consideram de nedepasit, dar sunt doar pareri personale. Majoritatea limitarilor tale sunt impuse de tine, catre tine, deci le poti depasi daca alegi asta 😉

        Reply
  12. Salut! Sunt de acord cu tine in legatura cu scopul in viata. Visurile trebuie indeplinite ca daia sunt vise , nu vor schimba cu nimic starea de fericire din noi , care este naturala , ne nastem fericiti,pe parcursul vietii ne schimbam , incepem sa credem k avem nevoie de ceva extern sa fim fericiti si alergam dupa acel ceva, care nu o sa ne faca “fericiti” , pentru ca asa am fost din totdeauna.
    Ai citit cumva Eckhart Tolle? Tot ce spui seamana foarte mult cu teoria lui.

    Reply
    • Salut! Nu am citit Eckhart Tolle dar sunt convins ca aceste idei au fost discutate si de altii si daca ne gandim un pic, e posibil sa le fi stiut si noi dintotdeauna, doar ca poate uneori am ignorat sa la privim exact asa cum sunt.

      Reply
      • App. de lucrurile stiute dintotdeauna… stiinta moderna  descopera astazi ceea ce Antichitatea stia acum mii de ani, practic REdescopera niste lucruri. Ma intreb daca nu acelasi lucru se aplica si in cazul nostru, ca oameni. Ne “facem” ca uitam ceva ce am stiut inca de la inceput, doar de dragul <jocului> de care ai amintit in articol… pt ca nu ne plictisim NICIODATA sa ne jucam…

        Reply
      • Ai atins un punct foarte interesant si adevarat. Civilizatia umana a fost cu mult mai avansata in trecut, dar am ales sa “uitam” acest lucru si sa ne redescoperim, pentru a creste tot mai mult in experienta.

        Ca o simpla analogie, se poate spune ca stim drumul spre casa, pe care l-am facut de multe ori, dar acum am ales sa il parcurgem cu ochii inchisi, pentru a ne descurca mai bine si a ne ascuti celelalte simturi si mai ales de dragul “jocului”, unde vom reveni de fiecare data 🙂

        Reply
    • gabi (si tu, cristi – caci nu am putut sa nu remarc in articol scaparea asta) –  visuri si vise sunt doua notiuni diferite. sunt omomnime, exact asa cum toc (instrument de scris) este diferit de toc (tocul usii).  cuvantul “vis – vise” se refera la visele de noapte, iar cuvantul “vis – visuri” se refera la aspiratii, teluri, idealuri etc. (iar tu, cristi, ai folosit vise referindu-te la idealuri, ceea ce este incorect). o zi buna tuturor!

      Reply
  13. buna ,eu zic ca scopu vieti este sa traiesti sa zimbesti ,sa iubesti  sa daruiesti sa ierti  si tot ce te conjoara sa pretuiesti ,un singur lucru te rog nu mai fii asa de sigur ca le sti ,pe toate  credema sunt multe lucrui de invatat de trait ,si inca ceva nu mai da raspunsuri acide  nu o lua ca rautate nu am nimic cu oameni inteligenti ,din potriva ii respect vreau sa vad tineri mai veseli mai plini de viata ”nu botanisti  suparati ”paa o zi buna

    Reply
    • Raspunsurile nu sunt acide, chiar apreciez fiecare comentariu si ii dedic timp pentru a raspunde, dar pentru ca textul nu poate transmite incarcatura emotionala, uneori poate fi interpretat gresit, ca un cazul tau de exemplu.

      Este imperativ sa pun o eticheta undeva unde sa explic ca nu le stiu pe toate si nici nu vreau sa transmit asta, mai ales cand scriu cu litere ingrosate expresii de genul: Cum văd eu scopul vieții pe Pământ? traducerea fiind: aceasta este parerea mea personala, care nu este neaparat universal valabila.

      Ce inseamna expresia “botanisti suparati”?

      Apreciez parerile tale ca un feedback constructiv. O zi buna si tie.

      Reply
      • eram sigura de raspunzi ,daca erai atent am dat raspunsu la ”botanisti suparati” adica cind eram la scoala le spuneam colegilor ”botanisti ”cind se supara am facut o gluma mica sti foarte  bine     ce inseamna botanisti si nu cred ca trebuie sati dau explicati pa mai vb

        Reply
      • Habar nu aveam ce inseamna. Exista posibilitatea ca nu toata lumea sa fie familiarizata cu acel termen. 
        Pentru mine e prima oara in 27 de ani cand am auzit acest termen, exceptand poate la orele de botanica – biologie din scoala.

        Mai exista expresia: botosani, de la ideea de a fi botos, dar in grupul meu nu s-a folosit niciodata ideea de botanist, deci nu am cum sa stiu.

        Reply
        • vezi ce spuneam sintem prea seriosi  si nu vedem lucruri simple  care te pot face sa zimbesti  ,sa vezi alfe vata si sa te bucuri, asa ca e bine sa glumesti  imi plac oameni simpli sa am ce vb nu trebuie sa te superi cind iti spune cineva ceva ,tot ce se spune e constructiv credema fi natural pa

        • Irina tu cati ani ai?
          Orice conversatie, indiferent cat de acida sau “ne acida” este, trebuie sa se termine frumos… ceea ce inseamna, ca nu o termini in maniera “Bine, pa!”. Al doilea lucru care ma intriga cand vine vorba de comentariile tale, este limba romana. Ai auzit de cratime, de articularea cuvintelor?
          Sfatul meu pentru tine este ca inainte de a te apuca sa critici ceva, sa te uiti mai degraba in ograda ta.
          Pune mana putin pe gramatica… nu ti-ar strica!

    • cel mai bine e sa incepi prin a incerca a scrie corect in limba ta materna. abia dupa aceea permite-ti a emite un comentariu, o parere. zau asa…. e secolul 21, chiar mai exista agramati?

      Reply
      • mersi ”desteptule”

        Reply
    • irina, draga, in primul rand omul isi expune o parere pe care, daca vrei o aprobi, daca nu – nu. NICAIERI nu a spus, asa ESTE. cand spui “eu cred” nu are valoare absoluta, nu inseamna ca le stii pe toate. era acolo dezbatut un concept pe baza unor argumente si pareri proprii, contrar raspunsului tau, care nu are nici argumente, nici substanta. si daca tot veni vorba de argumente, dupa felul in care stalcesti cuvintele, as putea sa-ti fac o caracterizare, dar ma abtin. sa ma scuze cristi pentru comentariul mai acid, dar m-am saturat de pareristi care nu au nicio parere si nu sunt in stare sa sintetizeze corect informatia dintr-un text anume. toate forumurile sunt pline de ei si te crucesti cat de off-topic sunt comentariile lor si cat de abatuta de la calea cea dreapta este logica lor sau capacitatea de analiza/sinteza etc.

      Reply
  14. Scopul nostru in viata…….cred ca doar putem sa ne imaginam,sau sa incercam sa dam un inteles,sau in functie de fiecare sa stabilim scopul personal in viata…Banuiesc ca sigur vom afla care a fost scopul(rolul) nostru in viata dupa ce s-a tras cortina…

    Reply
  15. florynleahu: iti scriu aici, ca sunt multe comentarii mai jos.

    Se pare ca Irina a iscat controverse 🙂 Eu apreciez fiecare comentariu, chiar si daca uneori sunt scrise probabil in viteza. Este drept ca de multe ori se confunda parerile unui om cu idei care ar trebuie aplicate peste tot, si asta ma ajuta sa inteleg sa ma exprim mai bine si sa folosesc mai des cuvinte precum: “Eu cred”, “Parerea mea este”, etc. Prin urmare, fiecare comentariu poate contine si ceva constructiv, intr-un fel sau altul 🙂

    Iar legat de partea cu vise si visuri, mea culpa, sincer nu stiam de diferenta, dar corectez imediat greseala. Deci nu am de ce sa ma supar, asta e feedback pe care nu toata lumea are rabdare sa il trimita celui care are nevoie. Multumesc 😉

    Reply
  16. Viata este dominata de doua instincte. Instinctul de conservare a vietii,in care scopul este acela de a acumula bunuri necesare desfasurarii vietii si  instinctul care guverneaza viata, acela de perpetuare a speciei, de a da nastere la descendenti care sa continuie firul vietii.
    In ideea instinctului de conservare este un scop imediat , acela prin care se creeaza bunuri si satisfactii zilnice si unul mai indepartat, care conduce la acumularea de bunuri , la stocarea de rezerve.Dar firul vietii se intrerupe la un moment dat , uneori atunci cand nici nu te astepti si atunci vine intrebarea logica: pentru ce a trebuit sa agonisesti atatea bunuri caci plecand din aceasta lume nu vei lua nimic cu tine.
    In cazul instinctului de perpetuare a speciei teoria privind finalitatea interna a naturii  presupune ca natura , ca si oamenii, prefera sa se intample un lucru si nu altul, dupa cum fiecare dintre noi doreste succesul propriei familii mai mult decat al alteia straine. Fiecare dintre noi se gandeste cum sa-si canalizeze energiile acumulate, fara a deranja semenii sai, sa lucreze pentru el, sa-si mentina sanatatea si sa acumuleze bunuri necesare existentei dar care sunt mijloacele ce servesc la realizarea acestor scopuri finale?

    In general scopurile noastre imediate urmaresc un folos nemijlocit care de cele mai multe ori constituie o placere , o bucurie, o satisfactie dar scopul indepartat? Ce asteptam de fapt de la viata? Toate aceste scopuri finale variabile de la individ la individ, constient sau inconstient, constau in obtinerea bunavointei celor din jurul nostru.Strangerea si acumularea sunt manifestari ale egoismului.
    Directia vietii este data deci de instincte si sentimente iar pentru realizarile ce le dorim ne folosim de straduinte constiente sau suntem condusi de instincte inconstiente. Dintre straduintele constiente fac parte invocarea unor forte superioare , Dumnezeu de exemplu.Tot dintre straduintele constiente este obtinerea puterii, puterea de dragul puterii, admiratia maselor , faima, securitatea pentru realizarea careia se urmareste acapararea puterii.O alta straduinta constienta este aceea de a face bucurie altora, iubirea de oameni dezinteresata, grija pentru copii, bunavointa fata de prieteni si animale. Exista si oameni la care toate aceste motivatii lipsesc, care urmaresc in viata numai sa-si satisfaca pentru el bucurii, indiferent prin ce mijloace. Adevaratul scop al vietii nu este nici realizarea satisfactiilor imediate si nici cele indepartate, el este dictat de destinul fiecaruia.La specia umana instinctul de perpetuare a speciei este intretinut si activat de placerea actului sexual care poate conduce in viata cotidiana la adulter, incest , violuri si chiar crime.
    Desi cele doua instincte par a fi echilibrate cel al perpetuarii speciei este dominant , fiecare familie acorda atentie maxima copiilor ei si mai putin ascendentilor ei, adica parintilor, cunoscut fiind faptul ca un parinte creste zece copii dar zece copii nu pot sa-si ingrijeasca un parinte la batranete.Dar cine determina un instinct atat de puternic si de ce? Scopul vietii este subordonat instinctului.Dar ce este instinctul ?

    Reply
    • Cred ca pana la o varsta, nimeni nu ia moartea in serios si multi dintre noi se gandes la ea ca fiind ceva extrem de indepartat si pana atunci

      Eu nu cred in totalitate in ideea de destind, pentru ca am fost inzestrati cu libera alegere, astfel putem schimba oricand “destinul” initial pentru care am venit aici.

      Scopul vietii este subordonat spiritului, nu doar instinctului. Daca cineva stie ca a venit pe Pamant ca sa experimenteze viata in forma fizica, nu inseamna ca face asta doar din instinct. Scopul perpetuarii speciei a devenit cam accelerat, tinand cont de faptul ca suntem deja o planeta extrem de populata.

      Avem o latura instinctiva, dar si una creativa. Nu facem totul robotic. Oarecum este de inteles de ce multi copii nu au grija de parintii lor, pentru ca exista acea tendinta de a investi timp, efort, dragoste in energia noua – copiii. Asta nu e caz general si nu inseamna ca nu ne iubim parintii.

      Eu vad totul ca o piesa pe o scena, dupa care nu exista iad si rai, nu se vor acorda pedepse celor care au facut sex inainte de casatorie, etc.

      Din pacate, observ ca multi sunt prea atenti sa supravietuiasca cu un salariu, decat sa traiasca cu adevarat spiritual si fizic, aici pe Pamant.

      Reply
  17. Citeam asa printre comentarii si mi se pare genial ca lumea chiar cauta sa gaseasca un raspuns cat mai palpabil si apropiat de subiectul propus de tine! 🙂 Cred ca am sa incerc si eu sa raspund mai aproape sau mai departe de ce s-a scris deja pe aici, imi place sa cred ca am un punct de referinta si anume iubirea fata de tot ce ma inconjoara, astfel incat, cred ca “scopul” omenirii este sa se incarce cu o anumita cantitate de energie pe care apoi o elibereaza. Si cred ca, fiind un ciclu ce se produce constant, variatiile de energie le numim iubire sau teama. Suntem abstracti. Si nu avem un scop individual. Incercam sa ma privesc la nivel macro. Hug!

    Reply
    • Si oare e posibil ca scopul nostru aici sa fie tocmai acela de a ne cauta un scop anume? Ca si cum am venit pe un teren de joaca si trebuie sa ne gasim un mod de a ne juca. Eu am invatat ca realitatea este mai mult o iluzie, dar EXPERIENTA este cea reala, deci asta trebuie dobandita, in toate aspectele ei.

      Reply
      • Da, e interesant ca ai adus in discutie cuvantul experienta, care are doua acceptiuni de luat in seama, privitor la scopul existentei noastre, inteles mai mult sau mai putin de noi. Una ar fi experienta ca si cunoastere sau intelegere a noastra si a lumii exterioare, iar a doua ar fi experienta neutralizata, vazuta prin ochii unui observator (care nu se implica in mod real in viata de zi cu zi, ci , doar priveste fiecare eveniment, fara a-l pune sub eticheta binelui sau raului, catalogandu-l, efectiv, drept o experienta care face parte din el). Putem sa fim acel observator. Depinde cum alegem fiecare sa  traim. Un mod de a trai fara un scop anume este o varianta. Atunci ai timp sa tragi aer in piept si sa iti dai voie sa simti mult mai intens tot ce ti se intampla.

        Reply
  18. Intrebarea asta pe mine ma intriga de cativa ani, (daca nu ma insel au ajuns sa fie zece) Si adevarul este ca mergand mai adanc in problema poti merge si mai adanc si tot asa. Sigur ca dupa ce am exploatat ca si tine aproape toata gama de variante am ales si eu una care mi se potrivea cel mai bine si am aprofundat-o. Era ceva de genul asta: te gasesti in fata unui stalp de indicatoare care iti zice directiila catre cele mai mari capitale ale lumii in ordine descrescatoare. Unele au indicator frumos decorat , altele au indicatorul ruginit, la altele nu se mai vede scrisul deloc. Si tu itit cam alegi un oras din astea si mergi catre el pe carare. Cam asa e si cu sensul vietii. Poti avea 1000 de sensuri in tine. Poti fi orice vrei. Omul nu e limitat la un singur model. Eu sunt arhitect si atat. Nu! Puteam la fel de bine sa fiu si medic daca ma straduiam foarte tare.

    Imi vine acum in minte un citat :  ” For what it’s worth: it’s never too late or, in my case, too early to be whoever you want to be. There’s no time limit, stop whenever you want. You can change or stay the same, there are no rules to this thing. We can make the best or the worst of it. I hope you make the best of it. And I hope you see things that startle you. I hope you feel things you never felt before. I hope you meet people with a different point of view. I hope you live a life you’re proud of. If you find that you’re not, I hope you have the strength to start all over again.” (Benjamin Button)

    Intrebarea asta e mult mai complexa si necesita mult mai multa cautare interioara decat am putut noi face in sensul ei. Dar macar noi si multi altii in afara noastra, suntem dintre cei care s-au intrebat de ce  asa si nu altfel.  E si asta un pas.

    O zi frumoasa!

    PS imi pare rau pentru un comment asa de lung.si inca nu am terminat 😀 si nici nu cred ca poti termina vreaodata. 🙂

    Reply
    • Sa nu-ti para rau de comentariu lung. Eu ma hranesc cu comentarii si site-ul in cauza poate inmagazina un numar colosal de comentarii, fara sa il afecteze deloc, deci nu te limita cand simti nevoie de a comunica.

      intr-un fel esti doar un arhitect, in sensul ca esti arhitectul vietii tale. Faci ce vrei, poti fi cine vrei, poti ajunge oriunde. Este important sa stii bine ce te pasioneaza si sa pui actiune in asta. Si multe se pot rezolva din timp, cu cat mai tarziu ne “trezim”, cu atat mai greu devine totul, dar nu imposibil.

      Reply
  19. Apreciez foarte mult comentariul Tatianei si desigur celelalte opinii. Dupa opinia mea instinctele sunt manifestari inconstiente ce au menirea de a satisface necesitatile unei fiinte . Necesitatile vizeaza  elementele esentiale -vitale pentru realizarea echilibrelor de natura fizica si spirituala specifice acelei fiinte. Partea fizica intretine – alimenteaza pe cea spirituala, ceea ce ma face sa cred ca scopul vietii noastre pe Pamant, este acela de a ne dezvolta in plan spiritual pentru a ajunge cat mai aproape de nivelul spiritual al Creatorului Nostru. Nu pot sa cred ca din apa, oxigen si alte substante, omul a ajuns sa fie posesorul unei astfel de dimensiuni – cea spirituala.

    Reply
    • E interesant cum vezi scopul vietii pe pamant. Totusi te referi la “Creatorul nostru” ca fiind cineva diferit si separat de noi si superior totdata. Asa sa fie oare? Sau noi suntem Creatorul si Creatorul e format din noi? 🙂

      Reply
      • Cristi, nu pot sa cred ca si noi facem parte din Creator sau ca suntem Creatorul vietii pe Pamant. Noi oamenii, suntem fiintele cele mai inteligente de pe Pamant, in plus avem si capacitatea de a sesiza si a penetra dimensiunea – mediul – spatiul spiritual(divinitatea). Desigur, unii dintre noi o pot face mai mult altii mai putin, unii pot fi conectati mai mult altii mai putin la acest mediu, atat de important pentru oameni. Cred ca nu gresesc atunci cand aseman spiritul oamenilor cu niste terminale – calculatoare care se conecteaza prin puterea gandului si a mintii la un calculator central ( server ) universal, iar atunci cand conexiunea este realizata suntem in parametrii optimi din punct de vedere spiritual.
        Cu siguranta, daca ne comparam cu celelalte fiinte de pe Pamant, am putea sa ne consideram Creatorul, dar ar fi o amagire, o supraevaluare, o imagine deformata,  despre realitatea in care traim. Fiecare fiinta in functie de inteligenta pe care o poate poseda, poate fi considerata creatoare  la nivelul ei.

        Reply
  20. ma gandeam zilele astea… oare daca am fi mai putin cerebrali si pur si simplu ne-am lasa in voia vietii nu ar fi mai frumos, mai spontan si mai fascinant modul de perceptie. Hmmmm!? cu siguranta trebuie sa fie. Oare nu gandim sau analizam prea mult uneori si din asta nu vedem exact ceea ce se gaseste in fata noastra. Oare nu trebuie doar sa vezi, sa auzi si sa simti cu toata fiinta ta ca sa intelegi un lucru. citisem undeva ca adevaratul sens al vietii nu se poate exprima in cuvinte ci doar trai. A FI… si atat e suficient ca sa vezi sensul vietii. 

    Sau poate doar am citi prea mult Osho zilele astea. 

    O zi minunata. 🙂  

    Reply
    • Osho are si el dreptate in multe privinte. Eu nu am rabdare cu modul lent in care vorbeste, dar ideile lui sunt foarte bune si des intalnite si la alti oameni de seama, deci tind sa cred ca sunt si aplicabile.

      Categoric gandim si analizam prea mult! Analiza asta ne omoara incet si sigur.

      Reply
  21. SCOPUL VIETII…nu toti avem un scop in viata ,insa toti dorim sa fim fericiti,sa fim iubiti.sa avem o familie .un copil .si o casa daca putem,,,dar nu toti o facem..poate ca ne lasam prada valului,vrand doar sa simtim fericirea deplina..si e minunat..acum depinde si daca fericirea noastra nu umbreste fericirea altora..in cazul acesta..unii mai sensibili..ca mine..uita de ce simte ei si se retrage miseleste.,,cateodata in viata uiti ce-i fericirea deplina si gandesti rational…..scopul vietii e doar SA TRAIESTI,,si atat

    Reply
    • Nu cred ca toti isi doresc un copil. Sunt si oameni care nu vor copii 🙂
      Eu cred ca scopul vietii poate fi mult mai mult decat sa TRAIESTI si totodata nu venim aici predestinati cu un singur scop, noi alegem ce vrem sa se aleaga de calatoria asta si prin actiunile noastre dam sau nu sens vietii. Avem toate posibilitatile sa ne facem un scop un viata, chiar daca nu e usor de realizat ceva.

      Reply
  22. scopul vietii este ,,sa fii in viata,,restul ,bune sau rele sant doar perceptii

    Reply

comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

2 × 4 =